ASPA si CESPA s-au intalnit cu iubitorii de animale din sectorul 6

09.11.2010

A avut loc, in sfarsit, prima intalnire a autoritatilor cu iubitorii de animale.

Intalnirea nu a fost scutita de emotii nici de o parte, nici de cealalta.

Daca ASPA credea ca iubitorii "sunt reticenti, doar sase fiind cererile venite din partea lor pentru sterilizarea femelelor gestante, in aceste trei luni de la infiintare", iubitorii de animale erau in schimb obositi din cauza muncii de teren desfasurata zilnic, curiosi, un pic tematori si neincrezatori ca de data aceasta se poate intampla ceva bun pentru animalele ocrotite.

Cert este ca A FOST PRIMA INTALNIRE ORGANIZATA VREODATA DE AUTORITATI CU IUBITORII DE ANIMALE sau cu "protectori de zona" ("PZ"), altfel spus, cu cei care hranesc zi de zi animalele fara stapan, le fac un culcus, le trateaza, le sterilizeaza si le cauta stapani.

Dr. vet. Adrian Vasile, reprezentantul Centrului de Expertiza pentru Supravegherea si Protectia Animalelor (CESPA) si reprezentantul Facultatii de Medicina Veterinara (FMV), gazda intalnirii, ne-a asigurat ca "peste tot in lume, de ex. in Marea Britanie si Canada, sunt voluntari de protectia animalelor si ca li se asigura comunicarea cu oficialitatile".

Robert Lorentz, directorul Autoritatii pentru Supravegherea si Protectia Animalelor (ASPA), a mentionat ca in Bucuresti sunt 4.856 de strazi si ca se estimeaza ca la aceasta ora sunt pe strada 50.000 de caini maidanezi, care, de fapt, "nu sunt ai protectorilor de zona, ci ai municipalitatii". Dumnealui a mai mentionat: "Va inteleg ingrijorarile, stiu prin ce ati trecut, fie si numai prin lecturarea deciziilor de euthanasiere a celor peste 100.000 de caini ucisi de personalul pe care eu l-am mostenit, la comanda primarilor generali Basescu si Videanu. Va pot asigura insa ca de cand sunt eu la conducerea ASPA nu au fost euthanasiati caini si nici nu vor fi". Dumnealui a mai adaugat:"eu nu am venit aici sa va cert sau sa va cer imposibilul".

In continuare a mentionat ca in sectorul 6 trebuie sa existe in jur de 1000 de protectori de zona si ca, in acest sens, trebuie “stranse randurile”, "sa ne cunoastem si sa colaboram mai bine, ajutandu-ne reciproc". "Cum gestioneaza Primaria Generala a Capitalei cainii de pe strada? Prin protectorii de zona". Desi in cele trei luni de la infiintarea ASPA, s-au sterilizat 3500 de caini (prin ASPA, prin cabinetele care au contract cu Primaria Generala si prin Fundatia Vier Pfoten), "problema fatarilor a fost scapata de sub control" si ca, pe viitor, "ar fi bine sa ne ajutam unii pe altii sa sterilizam aceste femele gestante". Directorul ASPA a subliniat insistent ca doreste "sa incerce impreuna cu iubitorii de animale sa sterilizeze cat mai multe femele".

Dr. Adrian Vasile a spus ca se incearca promovarea unor hotarari de consiliu care sa reglementeze unele probleme, cum ar fi reteritorializarea. De asemenea, ca se doreste crearea "unei panze de protectori de zona la nivelul Capitalei".

Gabriela Soanca, protector de zona din sectorul 6, a luat cuvantul si spus ca "va trebui sa ne convingeti sa avem incredere in dumneavoastra", mentionand ca problema dumneaei ar fi transportul animalelor la cabinetul veterinar din zona care sterilizeaza gratuit". Raspunsul primit a fost: "Ati facut cerere scrisa la ASPA pentru transport"?, aceasta fiind procedura standard si pentru alte probleme.

S-a dat curs citirii proiectului statutului protectorului de zona. Iata cateva spicuiri din statut:

"Art. 1
Primesc statut de protector de zona persoanele care hranesc, trateaza, sterilizeaza animalele fara stapan de langa casa si de langa serviciu si le cauta stapan
Art. 2
Protectorii de zona au drepturi si obligatii
Art. 3
Protectorul de zona va fi recunoscut ca atare, prin intermediul unei legitimatii. (...)
-are datoria sa semnalizeze problemele si urgentele din zona sa organului competent, ASPA (femelele gestante si in calduri), sa trimita la sterilizare toti cainii hraniti, sa semnalizeze cainii cu stapan abandonati sau chinuiti, etc).
-trebuie sa respecte deciziile ASPA, HCGMB, FMV
-trebuie sa anunte otravirea si accidentele la SMURV (ambulanta veterinara tip SMURD care va avea 2 unitati)
-trebuie sa anunte animalele vatamate corporal si pe cel care le-a vatamat
-trebuie sa identifice animalele agresive si sa ii semnalizeze la ASPA, pentru a fi ridicate de pe domeniul public
-trebuie sa colaboreze cu ASPA, Politia, Politia comunitara, FMV, administratori de bloc, etc, pentru evitarea tulburarii linistii publice
-trebuie sa vaccineze antirabic animalele ocrotite
-nu trebuie sa ingrijeasca mai mult de 5 caini
-poate fi coordonatorul a 50 de caini (respectiv, a 10 persoane care au grija fiecare cate 5 caini dintr-o zona). Nu poate ingriji animale la o distanta nu mai mare de 500 m de casa si de serviciu
Aceste masuri se iau pentru a avea “putere de reactie rapida” si pentru potoli animozitatile locale
-are datoria sa caute stapani acestor animale (sa faca poze si anunturi animalelor ocrotite si sa le posteze in vederea adoptiei, in ziare si pe internet).

Toti invitatii au primit la intrare, pe langa alte materiale, si o coala goala de hartie, pentru a scrie propunerile proprii cu privire la statutul protectorului de zona. Acest proiect urmeaza sa fie pus pe site-ul www.aspa.ro, intr-o forma mai elaborata, de unde poate fi downloadat de cei care doresc sa lucreze pe el si sa-si exprime opiniile.

Unii participanti au avut tendinta sa ia cuvantul de mai multe ori, peste persoanele vorbitoare, intrerupand discutia. Li s-a atras atentia in mod politicos "ca este foarte important acest exercitiu, sa ascultam, sa intrebam, fara sa intrerupem", mai ales ca intalnirea se desfasoara intr-un mediu academic.

"Daca vrem sa fim protectori de zona ("PZ"), va trebui sa ne reglementam situatia in raport cu comunitatea", a mai spus dr. Adrian Vasile. Unul dintre punctele statutului il constituie tocmai faptul ca "PZ nu trebuie sa fie in conflict cu comunitatea locala (cu blocul, cu parcul) si ca trebuie aplanate conflictele.

In mod special, au fost prezentate doua cazuri, pentru a fi prelucrate, cu titlu de "exemple revelatoare, care se intampla simultan in multe parti ale orasului" si care trebuie rezolvate cu succes. Si anume, o persoana care avea un caine de rasa muscat de maidanezul blocului (certandu-se pentru aceasta cu protectorii de zona) si un protector de zona a 30 de caini dintr-o institutie care dorea ca acesti caini sa dispara de acolo. Cazurile au incitat interes dar si animozitate. Gazdele au explicat ca nu ne aflam aici sa fim in opozitie" si ca "discutia trebuie continuata pe o alta tonalitate", importanta fiind rezolvarea.

Doamna Gloria Gagea, protector de zona din sectorul 6 dar si din Domnesti, localitate limitrofa a Bucurestiului, a afirmat ca "se abandoneaza foarte multi caini in aceasta zona limitrofa de catre proprietarii carora le fata cateaua si ca acest lucru ingreuneaza foarte mult munca protectorului de zona, care se vede incarcat cu noi si noi cazuri. "TOT CE E LANGA BUCURESTI, E UN IZVOR DE PUI", a subliniat dumneaei. Cu acest prilej Dr. Adrian Vasile a spus ca "vom introduce SIGILAREA Bucurestiului, echipe de politisti, jandarmi si politisti comunitari controland cat mai curand toate masinile, care vor trebui sa justifice numarul mare de animale transportat, in felul acesta eliminandu-se abandonul masiv. De asemenea, a mentionat ca aceste idei vor fi preluate si de judetul Ilfov, care deja a infiintat Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Bucuresti-Ilfov (ADIBI).

Dintre beneficii, s-a adus in discutie posibilitatea ca protectorii de zona sa primeasca o legitimatie, care se va distribui impreuna cu o brosura continand statutul. De asemenea, domnul Robert Lorentz a mentionat ca "vom organiza o retea de distributie de hrana pentru PZ. La cinci caini, o galeata de hrana de la restaurante. Acesta este pasul 2".

S-a mai pus problema de a construi tarcuri cainilor ocrotiti. Concluzia a fost ca situatiile trebuie analizate de la caz la caz, in functie mai ales, de acordul vecinilor.

Edi Hagiu a ridicat o problema acuta, cea a tratamentelor, care sunt foarte scumpe. Dumnealui a cheltuit numai pentru tratamentul unui singur pui bolnav de parvoviroza, 4 milioane de lei vechi. ASPA nu primeste fonduri decat pentru sterilizari. Dr. Adrian Vasile a spus ca "trebuie sa ne gandim in viitor si la acest lucru. Deocamdata tratamentele nu pot fi suportate de ONG-uri din cauza lipsei fondurilor, dar ca poate fi rezolvata aceasta situatie prin completarea unui simplu formular, formularul 230, atragandu-se cei 2% catre ONG-uri care ar putea fi intorsi sub forma de indemnizatii protectorilor de zona, alocare de hrana, tratamente, etc". In acest moment, potrivit ANAF, rata de transfer este de doar 2%, si se vireaza anual 2,8 milioane din cele 60 milioane euro posibile."

Un cetatean american de origine romana a spus dezgustat ca "toti acesti caini de pe strada trebuie sa stea in adaposturi si nu pe strazi". Raspunsul este simplu. Daca este sa ne gandim ca cel mai mare adapost din lume, intrat in Guiness Book, se afla in Romania si el adaposteste 3000 de caini, costurile ridicandu-se la aprox. 50.000 de euro lunar, atunci este clar de ce nu se pot construi aceste adaposturi "uriesesti": nu sunt atatea fonduri de la bugetul de stat si nici mediul privat nu le are! Cel mai bine, in situatia concreta din Romania, este sa sterilizam acesti caini, sa-i izolam pe cei agresivi in adaposturi si sa prevenim abandonul puilor din curti.

Asociatia "Cutu, cutu" saluta demersurile ASPA si CESPA, sprijinind organizarea acestor intalniri si mediatizand conferintele in randul iubitorilor de animale, astfel incat sa participe cat mai multi la ele. Si noi credem ca numai colaborarea si comunicarea vor rezolva problema stringenta a maidanezilor. Ne dorim foarte mult sa comunicam civilizat, plini de respect unii fata de altii. Daca este sa luam fie si numai exemplul castorilor sau al albinelor, atunci invatam ca “inving numai cei care lucreaza impreuna”, si ca fiecare are rolul lui in aceasta sui-genris "diviziune a muncii". In al doilea rand, dorim ca protectorii de zona sa caute si stapan animalelor protejate. Stim din experienta ca marea majoritate dintre ei se limiteaza doar la a le hrani, ceea ce este insuficient. Chiar daca nu toti cainii sunt adoptabili, iubitorii de animale trebuie sa incerce macar sa le dea O SANSA adoptiei, facandu-le poze si anunturi si postandu-le ulterior in ziare si pe internet. Vor avea surpriza ca multi dintre ei isi vor gasi stapan!

Iubitorii de animale au fost inscrisi pe liste, lansadu-si numarul de telefon, adresa de e-mail, adresa postale, numarul de caini ocrotiti si numarul de gestante, pentru a putea fi contacti. Au primit la schimb numarul de telefon si adresa de e-mail de la ASPA si CESPA, prin care pot transmite probleme si pot veni cu propuneri concrete vizavi de statutul protectorilor de zona.

Concluzia finala a fost aceea ca, pana la urma, marea majoritate a problemelor se nasc dintr-o lipsa de comunicare: "Avem o problema de comunicare. Nimic altceva".

Va rugam ca inaintea sedintelor sa sunati pentru confirmare la tel. 0726/457.498, 0766/251.158, Marcela Pisla, pres. Asoc. "Cutu, cutu"